Bacalaureat 2008 : Proba orala o aberatie!

Alertat de unii dintre fostii mei studenti, azi profesori de romana in liceele din capitala si din provincie, si incitat de articolul publicat in "Gandul" (7 mai a.c.) de D-na Melania Mandas Vergu, am citit si eu cele o suta de subiecte pentru examenul oral la limba si literatura romana (bacalaureat 2008). Ma intrigase mai ales vestea ca, din o suta de subiecte, numai doua se refera propriu-zis la literatura. Asa este, am verificat cu atentie, numai Grigore Ureche si Alecsandri ("Coana Chirita") sunt pomeniti in chip direct pe lista data de Ministerul Educatiei, celelalte 98 de subiecte sunt scoase din comentariile istoricilor, sociologilor, criticilor literari, publicistilor vechi si noi, din rapoartele diverselor comisii mai mult sau mai putin prezidentiale, din "Ghidul Consiliului european", Conferinta domnului Jonathan Scheele sau din "Ghidul cetateanului roman in U.E." etc. Pare o farsa de prost gust, dar nu este asa, este o metoda, o conceptie la mijloc, un scenariu pregatit pe indelete nu stiu de cine, probabil de comisiile de specialitate ale Ministerului. Ratiunea acestui bizar program ar fi, citesc in precizarile metodice de la inceput, ca elevul sa-si poata dovedi, prin comentarea textelor nonliterare, "competenta de exprimare orala intr-o situatie de comunicare specifica"... Mai direct spus, elevul ajuns la sfarsitul studiilor liceale in fata comisiei de examinatori, sa nu fie obligat sa vorbeasca, sa zicem, despre un poem de Bacovia sau de "Padurea spanzuratilor", ci despre ce scrie cutare critic sau istoric despre ceva (un fenomen socio-cultural, o orientare ideologica, o atitudine pro sau anti-occidentala) ce ar putea privi vag literatura. E bine, e rau, este o revolutie in gandirea pedagogica, este o incercare de a ne apropia de stilul occidental, de a intra mai repede (obsesia noastra principala!) In Europa? Ce este sigur e ca din acest dialog orient-occident este eliminata complet literatura romana. Elevul nu mai este nevoit sa vorbeasca de Eminescu (poezia, proza, teatrul, opera filosofica), trebuie sa comenteze ce spunea cu 30 de ani in urma un publicist azi uitat (Al. Oprea) despre articolele politice ale lui Eminescu. In paranteza, fie zis, ceea ce spune publicistul citat este cu totul neinteresant, depasit din toate punctele de vedere. Acelasi elev sau altul este invitat sa comenteze, nu "Psalmii" lui Arghezi, ci modul in care sunt repartizate, in 2007, fondurile structurale in agricultura romaneasca... SA acceptAm, din ratiuni strict demonstrative, ca este cat de cat o noima in acest scenariu pedagogic. Noima ar putea fi ca elevul sa ajunga la o opera fundamentala si la un autor canonic, nu direct, ci strabatand anticamera in care se ingramadesc comentatorii (imi vine sa scriu "petitorii") operei si ai scriitorului canonic. Numai ca in acest spatiu sufocat de citate este o mare confuzie. Nu sunt citati, de pilda, dintre criticii literarii, G. Calinescu, G. Ibraileanu, N. Iorga, Pompiliu Constantinescu..., sunt prezenti, in schimb, Luminita Marcu, Gellu Dorian, Al. Th. Ionescu, Claudia Buruiana, Victor Visinescu s.a.m.d. Asa se face ca, daca se intampla sa-i cada biletul nr. 64, unde-i vorba de literatura postbelica, elevul nu trebuie sa analizeze opera lui Preda sau Nichita Stanescu, ci propozitiile D-nei Luminita Marcu (propozitii cu totul banale). Daca trage biletul nr. 77 - unde vine vorba de postmodernism - va trebui sa tina seama de ce scrie Dl. A.Th. Ionescu despre Mircea Nedelciu, nu de altceva. Alceva este interzis, avertizeaza "Precizarile metodologice". Profesorul examinator nu are voie sa puna intrebari suplimentare, nu trebuie sa iasa din subiect, ca sa nu-l tulbure pe bietul absolvent de liceu... in fine, daca, Doamne fereste, la loteria examenului cade "Junimea", cel examinat trebuie sa fie cu ochii in patru si sa citeasca bine raspunsul dat de poetul Gellu Dorian intr-un interviu publicat nu stiu unde. S-ar fi cuvenit, poate, sa fie citat in legatura cu acest subiect E. Lovinescu, G. Ibraileanu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, G. Calinescu sau, dintre istoricii actuali, Al. Zub, asa parca ar fi fost firesc, ei, bine, nu, comisia ministeriala a ales un ganditor inedit, pe mai sus citatul Gellu Dorian. Mai dau un exemplu: biletul nr. 57. Aici este in discutie peisajul cultural interbelic. Bun. Te-ai fi asteptat sa fie pomenit, sa zicem, Arghezi ("Cu bastonul prin Bucuresti"), Ion Barbu ori, poate, Camil Petrescu. Nici vorba! Scolerul roman trebuie sa interpreteze un text de Ioana Parvulescu din care afla ca G. Calinescu isi procura, vara, lemne pentru iarna in timp ce L. Rebreanu umbla cu un Chevrolet rosu... Pe scurt, aceasta programa este facuta, ai impresia, de un Canuta-Om-Sucit al stiintelor educative romanesti. El scoate literatura din discutie si, in privinta textelor nonliterare, face o selectie pe dos. Asa, ca sa nu se zica, sa nu ne suspecteze cineva ca stam, Domnilor, pe loc, ca nu progresam, ca nu ne reformam, ca nu ne europenizam, ca suntem conservatori... O aberatie! O sinistra aberatie!
Eugen SIMION
Sursa: ziua.ro

Tag'uri: Stiri, noutati, variante bac 2008, subiecte bac 2008, rezolvari,rezolvari bac 2008,rezolvari variante bac 2008,rezolvari subiecte bac 2008,programe, metodologie,cursuri online,dictionar,dex,subiecte noi bac 2008,varitele noi matematica M1,M2,M3,romana,informatica,fizica,biologie,chimie,geografie,istorie,subiecte bacalaureat 2008 proba orala limba si literatura romana,limba engleza,limba franceza,ultimele rezolvari,rezolvarile finale